Doar aroma unei cafele proaspăt preparate ar putea influența starea de spirit, chiar înainte să bei prima gură. Un studiu realizat în Japonia a asociat cinci minute petrecute lângă cafea cu reducerea mai multor stări negative și cu modificarea unui indicator al activității cerebrale.
Cercetarea, publicată în revista Nutrients, a inclus 20 de studenți cu vârste între 20 și 29 de ani. Participanții nu au consumat cafeaua, ci au stat în apropierea ei, în timp ce cercetătorii le-au urmărit dispoziția, activitatea cerebrală și ritmul cardiac.
Cum s-a desfășurat experimentul
Pentru testare au fost folosite 20 de grame de cafea măcinată și 400 de mililitri de apă încălzită la 85 de grade Celsius. Recipientul a fost amplasat la aproximativ 50 de centimetri de voluntari, care au respirat normal timp de cinci minute.
După expunerea la aromă, participanții au raportat niveluri mai reduse de oboseală, tensiune, anxietate, confuzie, depresie și descurajare. Înregistrările EEG au indicat, de asemenea, o creștere a unui indice calculat de cercetători și asociat cu relaxarea.
Ritmul cardiac nu s-a modificat
Reacția organismului nu a fost însă uniformă în toate măsurătorile. Ritmul cardiac și variabilitatea ritmului cardiac nu au prezentat schimbări semnificative după expunerea la mirosul cafelei.
Nici rezultatele nu s-au suprapus la nivel individual. Persoanele care au simțit cea mai mare îmbunătățire a dispoziției nu au fost neapărat cele la care s-au observat și cele mai importante modificări ale activității cerebrale.
Aroma și asocierile din memorie
Mirosurile au legături strânse cu zonele creierului implicate în emoții și memorie. Aroma cafelei poate activa asocieri legate de dimineți, pauze, conversații sau de așteptarea efectului cofeinei, ceea ce ar putea contribui la reacția observată.
Rezultatele sunt preliminare, dar sugerează că experiența cafelei poate începe pentru creier înainte ca băutura să fie consumată. O cercetare realizată în 2018 a arătat, la rândul ei, că persoanele expuse unui miros asemănător cafelei au obținut rezultate mai bune la anumite sarcini analitice. Autorii au indicat atunci că așteptările și asocierile învățate ar putea avea un rol în acest efect.