Contactul direct cu pământul, plantele și mușchiul poate schimba pentru scurt timp microorganismele de pe piele. Cercetările desfășurate în Finlanda indică o legătură posibilă între biodiversitatea mediului, microbiom și modul în care funcționează sistemul imunitar.
Pielea nu este doar un înveliș protector, ci și un ecosistem populat de numeroase microorganisme. Atunci când acestea sunt mai diverse, se pot ține reciproc sub control și pot limita dezvoltarea unor bacterii potențial patogene.
Într-un experiment coordonat de Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul relației dintre natură și sănătate la Institutul Finlandez pentru Mediu, participanții și-au frecat mâinile timp de 20 de secunde cu sol, turbă și mușchi. Analizele au arătat o creștere semnificativă atât a numărului, cât și a diversității microorganismelor de pe piele.
Modificarea a fost observată chiar și după clătirea mâinilor cu apă de la robinet. Totuși, microbiota a revenit relativ rapid la nivelul inițial, motiv pentru care cercetătoarea consideră că expunerea repetată sau mai îndelungată ar putea avea o relevanță mai mare.
Ce se întâmplă la copii
Un alt proiect urmărește timp de trei ani efectele contactului constant cu natura asupra copiilor de la grădinița Aurinkolinna din Finlanda. Cei mici petrec zilnic câteva ore afară, printre copaci și tufișuri, se joacă în nisip, sar în bălți și ating solul sau așchiile de lemn.
Rezultatele unui studiu anterior, coordonat de cercetătoarea Marja Roslund, au oferit primele indicii. După un an, copiii care s-au jucat pe un sol forestier îmbogățit cu turbă și plante aveau o microbiotă cutanată mai diversă decât cei care au folosit o curte pavată. În același timp, pe pielea lor au fost identificați mai puțini potențiali agenți patogeni.
„Boala este ca un dictator, iar pielea sănătoasă este ca o democrație”, a explicat Roslund. Cu cât microorganismele benefice sunt mai numeroase, cu atât agenții patogeni găsesc mai puțin spațiu pentru a se dezvolta.
Cercetările ulterioare au indicat și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar. Observațiile sunt compatibile cu „ipoteza biodiversității”, potrivit căreia contactul cu un mediu natural bogat în microorganisme poate contribui la menținerea diversității microbiomului și la reglarea răspunsului imun.
Natura nu înseamnă protecție garantată
Oamenii de știință nu spun însă că joaca în natură previne astmul, eczema sau alergiile. „Nu putem spune încă faptul că, dacă intri în contact cu natura, nu vei face astm, de exemplu. Dar se pare că acest contact ar putea reduce posibilitatea apariției unor astfel de tulburări ale sistemului imunitar”, a declarat Mira Grönroos.
Prin urmare, studiile arată o posibilă asociere între mediile naturale diverse, microbiom și răspunsul imunitar, nu o dovadă că simpla atingere a pământului ferește organismul de anumite boli.
Posibilele efecte nu se limitează la copii. Într-o cercetare, adulții care au cultivat legume timp de o lună într-un sol bogat în microorganisme au avut o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele și niveluri mai ridicate ale unor citokine antiinflamatorii în sânge decât participanții care au folosit un sol sărac în microorganisme.
Grădinăritul este considerat de Mira Grönroos o modalitate accesibilă de a intra în contact cu natura. Într-un alt studiu, introducerea plantelor vii la locul de muncă, sub forma unor pereți verzi, a fost asociată cu o diversitate mai mare a microorganismelor de pe pielea angajaților și cu scăderea nivelului unor citokine proinflamatorii din sânge.